Am petrecut 9 luni în Cambridge

Am locuit nouă luni în Cambridge în 2019, plecat fiind cu serviciul. A fost o experiență care mi-a schimbat un pic perspectiva asupra vieții, din motive foarte personale. Vreau totuși să scriu aici despre cum este să trăiești ca expat într-unul din cele mai cunoscute orașe universitare din lume.  Unul foarte cât se poate de britanic, for that matter

Orașul în care a studiat Darwin și în care a crescut Syd Barret este acum liniștit și scump. Este un amestec delicios de castele universitare și case britanice cu mici grădini la stradă. Nu prea are blocuri,  este plin de piste de biciclete și are un trafic uneori lejer (mai ales când nu plouă).  

Cu chirie în Cambridge

Pentru un străin aterizat în oraș pentru o perioadă mai lungă, chiriile sunt probabil cel mai arzător subiect . Care în Cambridge sunt mari. Variantele mai ieftine  – cele în care împarți o casă cu alți chiriași, având poate baia ta, pornesc de la aproximativ 500 lire lunar. Avantajul este că de obicei în prețul ăsta sunt incluse diversele utilități – apă, radio TV, internet, curent, gaz. Însumate ar costa cam 100 de lire lunar.

Dacă vrei să ai apartamentul tău, începi de la one bedroom flat. Adică un apartament cu două camere, pentru că sufrageria e implicită. Prețurile pentru ceva fără mucegai, în oraș, mobilat, încep de la 900 de lire. Și pot ajunge lejer la mii de lire. Plus utilități (~100 lire), plus Council Tax (100-150 lire lunar). Până să găsesc o casă decentă am văzut desule locuințe murdare, cu igrasie, decăzute sau foarte mici, unele  în case vechi de peste o sută de ani (case victoriene cu caracter, cum spun britanicii).

Transportul

Dacă locuiești în Cambridge cel mai bun mijloc de deplasare este bicicleta. Sunt multe piste, foarte mulți bicicliști, iar soferii sunt atenți și politicoși. E bine să nu ai o bicicletă prea scumpă și arătoasă pentru că riști să îți fie furată. Eu am cumpărat o bicicletă de oraș Giant, destul de veche, gri, dar în stare foarte bună, cu 70 de lire. Am vândut-o cu 40 de lire când am plecat, unui student care mi s-a plâns că e lefter dar avea un MacBook nou în ruccsac. Cambridge-poor.

Apropo de transport, la 40 de minute cu trenul este aeroportul Stansted, de unde Ryanair are curse zilnice spre România. Cambridge este situat la cateva zeci de kilometri nord de Londra, deci vizitele în capitală sunt la îndemână.

Atmosfera din Cambridge

Cambridge este considerat un oraș safe, deși se vând droguri, în centru miroase a iarbă la fiecare pas, sunt știri cu oameni înjunghiați și ocazional are loc câte un viol sau o crimă. Per total însă am avut mereu senzația că sunt în siguranță, chiar și în zonele mai aglomerate din centru. Am locuit într-o zonă considerată nasoală, cartierul Arbury, care este situat fix între centru și Science Park, unde aveam jobul. După cum spuneau și colegii mei, era o bad area, but Cambridge-bad. Adică chiar și pentru standardele Angliei era de fapt OK. Mulți imigranți, musulmani, moldoveni, englezi mai puțin înstăriți, dar fiecare își vedea de treabă. Echivalentul românesc ar fi poate un cartier de case din marginea Brașovului. Not that bad.

Timp liber și prețuri

Vara este superb în Cambridge.  Nu e prea cald și în fiecare weekend au loc evenimente în aer liber. Dar toamna și iarna e deprimant pentru cei cu spirit și sânge latin. Există un mall în care se află și primul magazin Raspberry Pi, există muzee, universitățile au diverse lecturi publice, se organizează meetups. Ai ce face dacă vrei să ieși din casă. Când mergi în pub pregătește-te să dai 5 lire pentru o bere și de la 8-9 lire în sus pentru o porție de mâncare. O seară în oraș te poate costa între 20 si 40 de lire, fără excese. Recomand Honest Burger, chiar lângă piața centrală. Au burgeri chiar buni si lager-beer la vreo 4 lire (preț bun). Zic de lager pentru că nu m-am putut obișnui cu berea ale caldă și trezită a englezilor. Singura bere locală care mi-a plăcut și cu care m-am îmbătate de vreo două ori este Neck Oil, un excelent și parfumat IPA. Se găsește cam în toate barurile. 

Prețurile: cel mai ieftin magazin este Aldi, aflat în apropiere de Arbury. Are câteva tipuri de humus din care am mâncat zilnic, nouă luni de zile. Fructele și legumele, salata, sunt mai ieftine decât în România.

Cum mi s-au părut englezii

Englezii sunt extrem de politicoși, la început mă enerva chestia asta. Nu trec prea ușor bariera politeții, e greu să te împrietenești cu ei, dar am impresia că pot fi prieteni foarte faini. Sunt amabili, discreți și măsurați în comportament – dar sunt liniștiți numai până se sparge gheața (ceea ce s-ar putea să nu se întâmple cu un străin).

Umorul englezilor este inteligent, înțepător, dar relațiile de lucru sunt foarte relaxate, bazate pe colaborare. După un timp începi să apreciezi discreția, măsura cu care tratează ei relațiile, dorința de a râde de o situație eventual neplăcută. Dacă nu știi ceva și arăți deschis că nu știi sau nu înțelegi, nu vei avea nicio secundă impresia că ești luat de fraier, chiar daca unii ar putea gândi asta. Se va găsi imediat cineva dornic să îți explice. Chestii de bun simț încălcate zilnic la noi, precum spațiul personal sau a nu înterupe pe cineva, sunt acolo reguli elementare. Să nu mai zic de atitudinea din trafic, la ani-lumină față de claxoanele pe care ți le iei in traficul bucureștean la cea mai mică greșeală de încadrare – sau atunci când mergi “încet”, cu viteză maximă permisă. 

Pănă una alta am fost repede adoptat de un grup de colegi italieni, toți foarte simpatici, deși foarte diferiți unul de altul.

Ești bun la engleză? Mai învață!

Să mai spun că dacă crezi că știi bine engleza, vei avea o surpriză acolo. Accentul și regionalismele lor te fac să înțelegi cu 20% mai puțin într-o conversație liberă decât înțelegi de obicei din știrile BBC. Repet, probabil că nu te vei simți complexat, pentru că englezii sunt discreți și amabili by nature. În plus, sunt atât de mulți străini de toate felurile în UK încât tu, ca român educat, vei fi probabil bine văzut. Cunoștințele din diverse domenii, experiența, politețea, argumentele, logica, efortul sincer sunt apreciate în UK, din câte am văzut.  

Cum se vede România din Cambridge

Se vede mai bine decât de acasă. După câteva luni în Anglia începi să apreciezi altfel Carpații, Marea Neagră, comunicativitatea românilor, mâncarea de aici, zăpada (acolo nu prea mai ninge), berea lager. Începi să ai mai puține prejudecăți, să cântărești mai puțin oamenii (românii) după ceea ce par, să vezi și lucrurile bune. Am vorbit mult mai relaxat pe avion cu românaș cu ceafa groasă pe care l-aș fi evitat altfel. Mi se pare că văd altfel România și românii. Nu mereu mai bine, ci altfel.

Voi încerca să scriu ceva despre cum am văzut România când m-am întors la București. Different story.

cambridge

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *